joi, 29 noiembrie 2012


                                      "Secretul" incomplet...




                                       O celebra teorie spirituala dezvoltata in cartea "Secretul" are la baza legea atractiei: ai ceea ce atragi. Dar rezultatele, dincolo de entuziasmul initial, nu sunt miraculoase. Si e firesc sa fie asa.


                                       Legea atractiei nu tine cont de un element fundamental al existentei.  Inauntru a ceea ce se vede se afla o retea intangibila care uneste toate lucrurile. In aceasta retea sunt toate formele de expresie si cele bune si cele rele. Gandindu-ne doar la nivelul umanitatii, numarul oamenilor care infaptuiesc numai lucruri bune este ingrijorator mult mai mic decat al celor care infaptuiesc lucruri "amestecate" sau predominant rele. Fiinta launtrica este apasata de aceasta povara.

                                      Chiar daca eu incerc sa atrag pace si iubire, pacea si iubirea din jurul meu nu sunt dominante, dimpotriva. Eu nu voi atrage ceea ce imi doresc, ci voi atrage ceea ce se gaseste. E drept, raul absorbit de mine isi va diminua puterea, dar nu va fi bine. Doar atunci cand noi toti, impreuna, vom atrage pacea si iubirea, vom curati treptat reteaua subterana a raului.

                                     
                                       Abia de atunci inainte legea atractiei va functiona in sensul pe care ni-l imaginam si dorim noi.

                                       Dar pana atunci gandurile bune sunt condamnate sa lupte impotriva gandurilor rele, deci sa poarte un razboi, lucru zadarnic si bolnav, si nu sa creasca in armonie si naturalete belsugul simplu si ubicuu al semintelor purtatoare de bine...





miercuri, 28 noiembrie 2012


marți, 27 noiembrie 2012



                                                               Despre sclavie



                                                                De mici copii invatam sa ne pozitionam gresit in lumea inconjuratoare. Invatam comportamentul parintilor nostri si al celor din preajma. Asimilam ideologii politice si religioase aproape carnal, aproape fiziologic. Suntem instruiti sa credem drept absolute lucruri nu doar iluzorii, dar mai ales daunatoare vietii. Tot acest efort sustinut de sistemul de educatie dintr-un stat are un singur scop: sa transforme copilul intr-o viitoare sluga de nadejde.

                                                                Tu nu esti centrul atentiei ca Om, ci ca Sclav si pozitia ta in genunchi ti se pare inexpugnabila, fireasca, naturala, in armonie absoluta cu mediul si ideile tale. Nu ai fost incurajat sa gandesti interzis, pentru ca atunci cand alunecai erai pedepsit.

                                                                Nimeni nu ti-a spus niciodata ca esti cea mai pretioasa tinta a tuturor  vanatorilor. Ca batalia se da pentru viata ta, cum sa fie si de cine sa fie ea sacrificata.

                                                               Iar acum ti se pare ca e prea tarziu, ca totul porneste de prea de sus, ca oricum e si ceva adevarat, ca nu mai conteaza, ca nu mai ai timp sa aduni tot ceea ce ai risipit, ca nu poate fi nimic real din toata aceasta poveste...

                                                               Ti s-a spus, ti se spune, ai fost invatat sa crezi ca esti prea mic. Da, esti mic alaturi de ceilalti mici ai acestei lumi bolnave. Dar nu esti mic, ca fiinta cosmica, alaturi de fiinta existentei care te-a adus aici. Si inainte de a te injosi ca un sclav, aminteste-ti ca pretul supunerii nu e lipsa  de libertate a unui trup, ci irosirea de fiinta a unui destin. Si cu fiecare clipa in care faci altceva din ceea ce esti sortit sa faci,  acolo undeva , in adancul firii se deschide si sangereaza o rana...

                                                              Si cu aceasta rana, mai adanca, se va naste copilul tau...









                                                             
                                                               

miercuri, 21 noiembrie 2012



                     Zideste simplu si etern



                       Maretia unei vieti nu se masoara in succesul pe care il obtii si nici chiar in fericirea pe care o simti. Succesul e o plata exterioara, fericirea e masura subiectiva a unei plati launtrice.

                       Existenta nu-si iroseste timpul pedepsind ori daruind, imprumutand ori facand plati...

                       Maretia vietii e data de simplitate si de creatie, de armonia dintre aceste forte, nu e o plata si o rasplata, desi tot timpul doar acest lucru suntem invatati.

                       Existenta zideste simplu si etern si cine isi urmeaza destinul pe o astfel de cale se bucura de tot ce are viata mai grandios, mai tainic si mai de pret in ea.

                       Restul e doar risipa. De orgoliu ori iluzie.




duminică, 18 noiembrie 2012



                            Ceea ce dorim fiecare



                                 Ceea ce dorim fiecare pare complicat, dar e simplu: dorim sa fim fericiti.
.
                                 Dar tot ceea ce facem ne indeparteaza de fericire, pentru ca toata truda vietii noastre se indreapta spre dobandirea puterii si nu a fericirii.

                                 Barbatul o recunoaste: doreste puterea.

                                 Femeia doreste puterea, dar o numeste: iubire.

                                 Copilul doreste puterea, dar o numeste: independenta.

                                 Iar puterea, asa cum o gandim noi, este opusul fericirii; pentru ca in ea cresc semintele lacomiei si  competitiei.

                                 Doar atunci cand vom intelege ca detinem deja puterea, ca existenta a asezat in noi toate resursele, si scopul vietii nu este sa alergam aiurea dupa altele inchipuite, ci sa folosim scurta noastra prezenta de aici pentru a da bogatie prezentei noastre de pretutindeni...

                                doar atunci vom fi fericiti.